...mi-e asa de dor de fericire...oare...ce are-n ea atat de magic fericirea asta de o cautam asa cu toti?!...eeh...ma enerveaza...ce-i cu obsesia asta a mea care ma tot sacaie de cateva zile...referitoare la fericire?!...nu pot sa-nteleg...am o gramada de treburi pe cap...mai mult sau mai putin banale...uf...o gramada... si eu...alta treaba n-am decat sa ma tot intreb despre fericire?!...oare chiar sunt atat de nefericita?!...ma bucur de tot ce-i frumos in ceea ce-ntalnesc...rad mult...traiesc si simt asta...ce-mi lipseste ca sa pot fi fericita?!...de ce ma simt asa?!...bine...sunt multumita si impacata cu mine si cu viata mea dar...de ce nu mai pot simti fericirea?! ...s-a ascuns ea atat de bine de mine...undeva departe...sau...am uitat eu cum s-o caut?! ...sau...poate...inca n-am definit-o suficient de bine pentru a-i putea recunoaste contururile atunci cand se furiseaza pe langa mine si...sa pot s-o prind...asa...de brat si s-o pornim un pic...hai-hui... prin lume-mpreuna...nu stiu...tot ce stiu e...ca mi-e tare dor de ea si...poate daca m-aude...:)...de maine o sa hoinarim aiurea-mpreuna...