probabil ca azi este una dintre acele zile in care scriu si sterg, sterg si scriu...

dar nu tie iti adresam aceste cuvinte la intamplare, ci unui anume individ, vasile, pentru care am toata stima, tot respectul si imi este cel mai simplu sa il dau exemplu altora. pentru ca vasile poate, a putut si sunt sigur ca va putea in continuare sa impresioneze nu prin gramajoara de nisip pe care incearca sa o ridice cu imensa lui lopata, ci prin ideea in sine a efortului sau, a iesirii lui din lumea celor calcati de culoare spre lumea celor care se hranesc cu lapte dimineata...
in mare parte, timpul meu se strica pentru a obtine hrana, bucatele de zahar pentru suflet.
si pe vasile vreau sa ti-l dau exemplu azi, chiar daca ii scriu numele fara majuscula, chiar daca ultima data cand am vorbit cu el ne-am certat nu cu referire la Proust...[]
pentru ca vasile este unul dintre putinii care munceste, sa termine un liceu, sa termine o facultate de drept, sa duca zilnic zeci de cartoane si sticle de plastic la reciclat pentru ca familia lui, acei bunici, parinti si frati pe care ii mai are, sa fie hraniti cu hrana pe care el le-o ofera: cativa banuti si un dram de mandrie, care de la o zi la alta sufera un proces de augmentare.
de ce sa nu ii multumesc lui vasile? am dreptul caci vasile este un om despre care trebuie vorbit.
vasile este exemplul care lipseste tinerilor de azi
si cel mai rau imi pare ca nu il cunoasteti nici voi pe vasile intratat...