agonia
espanol

v3
 

Agonia.Net | Reglas | Mission Contacto | Regístrate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Artículo Comunidades Concurso Ensayo Multimedia Personales Poemas Presa Prosa _QUOTE Guión Especial

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Textos del mismo autor


Traducciones de este texto
0

 Los comentarios de los miembros


print e-mail
Visualizaciones: 1702 .



Iubitei mele de negăsit…
personales [ ]
celor care au iubit candva

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
por [Renato ]

2009-06-20  | [Este texto, tienes que leerlo en romana]    | 



Privirea mea curmată de privirea ei, căzuse zdrobită,
părul ei se-mpreunase, se-mpleticise cu părul meu ca o iederă
cuvântul meu îl începeau buzele ei
sângele nostru se-mpreunase:
al meu doar o nuanță roșiatică, în rest mai mult negru, păcură…
al ei un roz pal deschis pesemne fără prea multe hematii
începusem să privesc cu ochiul ei lumea…
respirația mea era dată de plămânii ei,
pasul meu era pasul ei,
șoapta ei era pulsul sângelui meu… .

Nu mai știam unde eram eu… unde era ea,
pe fețele noastre erau dâre albastre, pesemne că aici cândva a fost o albie a cerului care acum s-a retras în înălțimea de neatins a infinitului… .
de neatins, de ce de neatins?
oare nu faci tu asta zilnic?
nu răspund, nu pot, tac… mă-nchid în mine ca-ntr-un seif de carton… .

Sânii ei alunecaseră cândva pe trupul meu, cum alunecă bucăți de pietre pe gheața unui munte,
ea se adăpase din mine… eu mă adăpasem din ea,
din două inimi acum ne dădeam seama că bate doar una,
în pieptul meu, în pieptul ei; în simțuri, în unghii, în cuvintele fiecăruia,
erau aceleași bătăi, aceleași sunete, aceleași rime…
sângele ei curgea sfârâindu-mi carnea, străpungându-mi țesuturile, degajând aburi,
sângele meu îi provoca o senzație vagă de raceală, de aisberg coborându-i pe șira spinării care trecea prin mine… se prelungește-n afară, străpunge marea și cerul și-atinge orizontul… .

același orizont pe care îl priveam amândoi, uitându-ne unul în ochii celuilalt…
tristețea ei era în fruntea mea încruntată
lacrima ei pe obrazul meu lăsa în urmă șanțuri adânci, ca de razboi în care timpul deghizat în soldat, stătea ascuns luptând împotriva mea
când ea privea stelele în mine se lăsa noaptea
când ea strivea între ploape sărutul meu, buzele mele sângerau hemoragic,
însă când ea ma sărutat pentru prima dată… nu mai știu cum era, ne despărțisem deja,
sau mai eram împreună? Nu mai știu, atunci știam, acum am uitat… am uitat… .

De atunci cerul s-a despărțit în două, s-a rupt înjunghiat parcă de-un criminal…
o parte din el atârnă în jos și astăzi… cealaltă a dispărut treptat… .
de atunci lumea arată așa cum o puteți vedea acum.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii La casa de la literatura poezii
poezii
poezii  Busca  Agonia.Net  

La reproducción de cualquier texto que pertenece al portal sin nuestro permiso està estrictamente prohibida.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Política de publicación et confidencialidad

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!