ca o lopată se afundă
ca un cutremur
și sentimentele mele...
zbuciumul palmei vineții
degetele asemeni arahnidelor
și deschid pleoapele.

pleoapele le-am închis la ultima agitație
au rămas zdrențe cu care-mi acopăr ochii obosiți de strălucire
cer zăbavă
înțelegere
rujați-vă, doamnelor
bărbieriți-vă, domnilor
am aspirat camera
am spălat paharele și am pus vin limpede.

poftiți în palatul făurit pentru voi
avem funcții și laude
distincții șlefuite în sînge și marmură
pentru cei ce se trec
pentru cei ce se țin cu mîinile de decor.

doamnelor, domnilor,
picioarele îmi tremură
scena căderii nu are decor
deschideți ochii mari
cît o scenă.