pana knd timpul va alerga prin labirint!
Gasi-vom noi oare iesiri pentru toate aceste
cai infundate ce ne vor presara drumul?
Drum pe care am pornit amandoi, de mana, am pornit de cand e lumea.
Un gand tremurand imi spune ca sufletu-mi va plange
De dor.
Dor de tine,
de ei,
de acolo,
de atunci. Dar cel mai mult imi va fi dor de noi! Noi de atunci!

Licariri de speranta imi lumineaza calea si imi soptesc cu certitudine:
Luna va astepta ivirea Soarelui;
asa cum si Soarele tanjeste dupa Luna!
Imbratisarea lor din zorii zilei va sterge toate furtunile din timpul noptii.
Iar picaturile de ploaie vor tine legamant.