în diminețile în care
n-am nimic de făcut
stau în fața ceștii de cafea
și rânduiesc lumea

din motive bine întemeiate
toate casele vor avea uși deschise
desenez copii în brațele mamelor
drumuri perfect drepte
și neapărat zâmbete tuturor

apoi mă apuc de corectat
toate poveștile triste
de schimbat sfârșituri
în începuturi
de înviat morți
cu apa vieții

cred că există
o singură poveste
-oricum nu e în carte-
pe care nu o pot corecta
căci toată lumea
refuză să învie
și am ieșit din ea
de ceva timp