iti scriu de aici...
prins in cruda adolescență

era... intr-o vara
din acelea in care doar inghetata si apa rece
te putea scoate din monotonia
unui concediu in plus in camping la mare...

era... intr-o varsta in care mergeam kilometri intregi
doar pentru a oferi o floare alba unei fete
careia nu am avut puterea sa-i spun te iubesc
decat dupa ce s-a maritat cu altul...
nimic nou.

exista o varsta pentru a face fiecare lucru
nu poti sa fi indragostit nebuneste la 50 de ani
fara sa fii ridicol,
nu poti filozofa fumand 2 pachete pe zi
la varsta cand
trebuie sa-ti explorezi sexualitatea
nu poti fi parinte la varsta cand trebuie sa fii bunic
singurul lucru pe care il poti face la orice varsta
e sa scrii.
cu toate ca... e ceva oarecum egoist in asta
chiar daca are ecouri candva...
e un fel de descarcare fizica ,dar la un al nivel
ne echilibreaza


adolescență,
naivitate,
inocența,
dragoste,
sunt cuvinte care rusineaza
produc jena
sunt privite ca pe un fel de molime
de care ar trebui sa stam departe
pentru a nu aparea ridicoli si prosti

decadenta insertata in picatura chinezeasca
are efecte catastrofice in randul umanitatii.
oare chiar s-a pierdut orice speranta pentru oameni?
ma gandesc si revin in 5 minute
maine,
saptaluna viitoare
anul viitor
intr-o alta viata
daca nu cumva intre timp omul reuseste sa distruga orice forma de viata
si o luăm de la capatul evolutiei...