Beau o cană de lapte,
muls din aripa unui aisberg
aștept
răsar sloiuri de gheață
imensitate albă
credința
lumina întârzie
o șoaptă
îngheți așteptând...
Aprind rugul,
încet, încet simt cum lumina urcă...
cuprinde altarul de oase,
se strecoară prin vene
pătrunde în lăcașul sacru
totul arde
magnifică clipă
roiuri de stele, izvor de lumină
un cuvânt...
rugăciune...