Pentru ca ador sa scriu, fireste ca ador si sa calatoresc in imaginatie. Iar imaginatia iti ofera maximum de libertate: poti evada chiar si pe cel mai paradisiac taram…

Pentru ca am asteptat mai bine de 20 de ani ACEA declaratie de dragoste si nu mi-a fost dat sa o si pot primi in realitate, pentru ca iubesc si orice om care iubeste simte nevoia nu numai sa-si exprime trairile, dar si sa primeasca inapoi ceea ce daruieste… pentru ca vreme de doi ani am daruit si pentru ca m-a durut absenta cuvintelor, gesturilor si soaptelor tale… pentru ca esti departe si pentru ca plecarea ta a lasat un pustiu nesfarsit, am construit, precum un pictor magician intr-un tablou imaginar, cea mai frumoasa declaratie de iubire, creionand-o din stropi cristalini de roua sufleteasca, culesi de pe fiecare dintre bobocii catifelati de floare pe care i-am gasit raspanditi peste tot pe unde-am pasit…

Si-a fost magnific !

A fost si muzica, a fost si zambet, a fost si poezie, a fost si intelepciune, a fost si emotie, a fost si sensibilitate, a fost si simtire… A fost tot ceea ce sufletul meu de femeie a tanjit sa imbratiseze intre bataile fragile ale murmurului sau…

Imaginatia, cel mai frumos paradis al exilatilor !