În acest moment fumez o țigara... fumul e gri... îmi adun picioarele la piept... este o poziție confortabilă pentru mine... sângele nu mai trebuie sa suporte și forța gravitațională... Observarea atentă, conștientă a activităților rutinante este un exercițiu de combaterea ruminațiilor... gânduri vagaboande despre x și y ce nici nu mă îmbogățesc și nici nu mă sărăcesc, dar îmi perturbă linștea gândurilor utile...


Ruminații:

Ce-or mai spune ăia la TV despre scumpiri...
despre anonimă comcubina a celebrului necunoscut...
de ce se încruntă șeful, colega, colegul...
despre politchiații vremii
despre sfârșitul galaxiei noastre
și vai nu mai am timp să-mi spăl vasele, ciorapii...

La naiba cu atâtea gânduri neproductive!!!!

Mai bine deschid fereastra, trag o gură de aer, simt cum îmi intră iarna în plămâni, așa ca o beție de fericire și, la naiba cu gandurile vagaboande... bag mașina în priză, deschid o carte bună și cu fereastra deschisă mă bucur de aerul polar ce a venit să-mi spună bună ziua făcându-mi ziua sănătoasă.

si e intuneric nu mai vad bine literele ...maine corectez