(Jurnal de Chișinău. 21 martie 2012)

Din autogara de Nord cineva pleca spre Briceni, Soroca, Edineț și Moscova. Unii la muncă, alții, poate, acasă. Printre figuranții care se agitau și vorbeau nu prea literar, ci chiar vulgar, într-un limbaj al unor autori notorii de la noi.
Era încă dimineața zilei de 19 sau 20 martie. La acele ore matinale eu n-am fost acolo, pentru că am preferat să rămân acasă, adică, cu ai noștri – poeți, poetese...
Deși cu o zi în urmă primisem deja o scrisoare – invitație de la dl Dmitrii Kravciuk, șeful portalului stihi.ru, adică poezie.ru, nu ro.

Dumnealui îmi comunica unele detalii despre festivitatea organizată cu ocazia Zilei Mondiale a Poeziei și înmânării de premii “Poetul anului” și “Scriitorul anului”, care se va desfășura miercuri, 21 marte 2012 în Casa Centrală a Literaților din Moscova. Sosirea oaspeților, începând de la ora 18. Ei vor fi întâmpinați cu șampanie din contul oraganizatorilor. Ca în cele mai bune hotele de cinci stele din Turcia, Antalia, Bodrum, Belek, Side, Kemer.
De asemenea va avea loc lansarea revistei Clubul literar și a cărților, culegerilor sau almanahurilor de poezie ale 100 de finaliști premianți - “100 poeți” și “50 de scriitori” adică de prozatori.
La orele 19:00, după al treilea sunet, ca la teatru, intrarea în sala arhiplină se va termina și va începe festivitatea. Mai pe scurt, “ Valerian Iosifovici, (că așa mi se adresează dl Kravciuk), vă invităm să participați cu noi la festivitățile noastre”.

Iar eu, încăpățânatul, n-am plecat la Moscova, ci am rămas la Chișinău.
La 18 și vreo 30 de minute a în Librăria din Centru venit poetul și președintele USRM, Arcadie Suceveanu. Acolo deja era poetul Vasile Romanciuc, șeful editurii "Cartier" Gheorghe. Ierizanu, alți invitați și neinvitați și multe poetese, printre care am meorizat-o pe Radamila Popovici, pe una cu numele de familie Bivol și pe Moni Stănilă, care nu era singură, ci cu Alexandru Vaculovschi, autorul romanului cela... Îl știeți probabil. Ziceam ceva de multe poetese - adevărate Poezii, adică Primăveri, printre care și Silvia și...
Dar la un moment a intrat în librărie Dumitru Crudu, după el - preotul- poet, paroh de la biseica de pe stada A. S. Pușkin. Era și Doina! Doina Lupu, dar nu Doina Aldea-Teodorovici, pentru că nu aveam halucinații. Astfel pentru câteva clipe, mai ales când se recitau unele poezii bune și în limba română, am uitat de partea dreaptă a străzii Bolișaia Nikitskaia, adică de Casa Centrală a Literaților - ЦДЛ din Moscova.
Însă poetul, deja și romancierul Emilian Galaicu-Păun m-a făcut să-mi amintesc de Moscova, de festivitatea de acolo cu aceiași ocazie. Chiar m-a făcut să-mi pară rău că n-am plecat la Moscova, ca să fiu cu rușii în Ziua Mondială a Poeziei și a echinocțiului de primăvară.
Pentru că, mă gândeam eu, îmi era și acolo, la Moscova, rezervat și mie microfonul liber pentru autori. Ba chair mai mult! Plus la toate era asigurată translarea în direct din Sala mare a ÞDL și posibilitatea ca să-mi citesc vreo două-trei poezii de pe scena de la microfonul liber din sala mică.
Iar după festivitate toți autorii au fost serviți cu șampanie, ceea ce, nu s-a întâmplat la Chișinău, care este mai aproape de Cricova și de Mileștii-Mici, de alte vinării redutabile care apar doar la Ziua Vinului în prim-plan și pentru altfel de public, mai puțin inspirat de Poezie sau de Proză.

Ei, dar las ăstea la mama dracului la o parte de la mine. Că nu mă prea tentează așa de tare șampania moscoviților. Însă țin să spun că la Chișinău mi-a părut că am vorbit într-un moment cu glasul președintelui român Traian Băsescu zicându-i ceva lui Emilian Galaicu-Păun. Iar dumnealui...
adică Emilian Galaicu Păun i-a spus ceva frumos pe franțuzește președintelui USRM (Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova), Arcadie Suceveanu. A vorbit frumos în franceză... Eu însă i-am exprimat atunci lui Emilian Galaicu Păun doar un “Grand mersi” dar și un "pașol na turbincu" Iona Creangă sau în “turbinca lui Ivan”, pentru că merita în seara dată ca să-l bag acolo, ci nu doar în dicționare și cărți literare. Însă așa cum am fost în ajun de Paște " l-am iertat, măcar și pentru că a amintit că eu și la Marea Neagră iau cu mine cărți. Știi bine că astă vară am luat la Marea Neagră romanul “Măcel în Georgia” de Dumitru Crudu și vreo câteva cărți de ale mele: “Memorie pulsativă,” “Ave numele tău”, în care nu este și numele tău, deși el începe tot cu litera E."
Peste vreo două zile am ascultat-o la Chișinău pe Ana Blandiana. La Universitate, la Teatrul "Ginta Latină", și în aceiași librărie din Centru. Unde, în sfârșit, a fost cu adevărat seara cea frumoasă a Poeziei. Cu Ana
Blandiana, apoi a fost o zi și cu Matei Vișniac, dar au fost și seri cu niște poeți începători sau un pic ratați. Din Chișinăul cu oamenii lui, așa cum sunt ei...
Dar poate greșesc! Și nu mai este chiar așa, că mai ieri îl văd pe ecran pe Emilian Galaicu Păun recitind versuri în limba română la într-o capitală europeană, atlantică vreu să zic, de undeva din țara lalelelor sau a...
Dar_ ce contează țara, când europenii de pe malul mării și al Oceanului varsă o lactimă și plâng, ascultând versul în limba română. E o dovadă că avem și noi aici o Poezie, care să-i fascineze pe toți și pretutindeni.