a fi copleșit de micile bucurii
a fi plecat numai printre străini
a fi fost hrănit de aceștia cu roșcove
a fi avut șansa finită să cazi de fiecare dată numai în picioare
a fi regăsit pe drumuri de ceață drumul cel bun către casă
a fi mers suspendat între cer și pământ pe sârma acrobatului unicul drum
a fi înălțat într-o noapte la gradul de general cu trei stele
șterse de pe cer cu buretele plin de cretă
a fi încălțat în sandalele unui zeu șomer din mitologia mayașă
pășind cu mare grijă pe pământul sterp
a fi cântărit de cei care vând sufletul și aerul tare dintre brazii uriași
a fi îngenuncheat de trei imperii și totuși să mai reziști pentru
a fi declarat apt de al patrulea milenar neștiind ce pedeapsă ți se poate aplica
a nu fi rezolvat cu adevărat nicio problemă de geometria durerii
a fi plin de sânge pe propria-ți cruce pe care în locul tău nimeni n-o poate ridica
a fi salcie plângătoare așteptându-și tăietorii de lemne
a fi responsabil pentru toate întâmplările nefaste din juru-ți
a fi așezat cât exiști la temelia tuturor lucrurilor
fără început și fără de sfârșit pentru care n-ai fost născut din întâmplare
a fi fericit până la a înțelege sensul nefericirii din înțelepciunea lui solomon
a fi căutat de toți pentru a-i ușura de pietrele de moară
și pentru a le readuce apa la moara de vânt
a fi împușcat de clipa fatală ca glonțul soldatului rănit într-o misiune imposibilă
a fi păscut de moarte în orice clipă și să nu-ți pese
a fi păzit de pronia divină înțelegând smerit
că viața ta e singurul tău bun de care dispui înainte de
a fi plâns de bocitoare plătite ca femeile de înalte moravuri la despărțirea finală
a fi corupt doar de frumusețe pentru care mori în fiecare noapte
urmând ca în zori să renaști și să fii etern
a fi însoțit întotdeauna de un cor de copii cu obrajii îmbujorați de îngeri
care n-au greșit niciodată drumul spre sufletul tău din prezentul perfect
și pentru care se merită să trăiești din plin toate câte ți-au fost date