Poetul

*
Poeții-mpreună însumă o voce, menită să schimbe iubiri și destine.
*
Poeții – îngerii între orgoliu și etică.
*
Mulți vorbesc din suflet, dar nici unul nu dă suflet vorbei așa cum o face un poet.
*
În fața morții, poetul are întotdeauna un as în mînecă: metafora.
*
Poetul – pasărea care plutește pe aripi de vise și mister.
*
Poetul – răstignitul pe crucea propriului gînd.
*
Cu toții ne naștem poeți, unii doar urmează calea...
*
Poetul cultivă miracole pe cîmpiile elocinței.
*
Poetul – pasărea oarbă cu ciocul încovoiat spre propria inimă.
*
Și chiar dacă-i rătăcitor printre cuvinte sau exilat departe pe o insulă pustie, poetul tot poet rămîne, cu inima lui uriașă, cît o Patrie, bătînd în pieptul unui copil.
*
Poetul – exemplul eșecului reinventat în artă, dar și exemplul zborului frînt din prea multă iubire...
*
Poetul – magicianul cuvîntului și creatorul libertăților personale pentru fiecare individ, mai puțin pentru sine însuși.
*
Poeții – piscurile pe care zăpezile cuvintelor nu se topesc niciodată.
*
Poeții – apele răzvrătite de propria curgere, întorcîndu-se în propriul izvor secătuit de dor.
*


Poezia

*
Poezia – crucea de pe linia destinului unde s-a săvîrșit o iubire de la care au fugit toți martorii cu excepția poetului.
*
Nu în biblioteci trebuie căutată istoria poeziei ci în arhivele sufletului.
*
Poezia – trecerea de pietoni dintre viață și moarte.
*
Fiecare poem este o biserică în care se-nchină copiii mei nenăscuți.
*
Prin poezie îmi caut elixirul vieții veșnice.
*
Poezia – cea mai bună porție de fericire pe stomacul gol.
*
Poezia – îngerul care își caută aripile printre cuvintele mele!
*
În clipa în care veți fi aproape de moarte și veți privi în urmă, toată viață vi se va părea o poezie.
*
Poezia vine de la sine, este darul lui Dumnezeu, este mîna lui care scrie.
*
Dacă vrei să împaci viața cu moartea, dă-le amîndurora întîlnire într-un poem de dragoste.
*
Începutul poemului este întocmai ca răsăritul, iar pagina albă o mare misterioasă care mă cheamă-n adîncuri.
*
Poezia – eterna declarație de dragoste și testamentul inspirației de moment.
*
Singura casă în care pot trăi fără să plătesc chirie este poezia mea. Specialitatea casei mele, metafore la focul inimii.
*
Chiar nu știați că poemele se iubesc între ele cînd se lipesc două pagini?
*
Să scrii poezie înseamnă să-i trimiți scrisori lui Dumnezeu, iar acesta, cunoscîndu-le dinainte mesajul, alege oamenii care au în inima lor aceeași adresă de destinație.
*
Sînt poet, am ucis animalul din mine și-ndrăznesc să scriu despre primul arbore plantat în paradis: îmi cresc muguri pe șira spinării.
*
Poemele mele – herghelia de fluturi sălbateci cu aripile întinse peste lume, lovind din copite.
*
Poezia este un spațiu în care orice adevăr poate fi utopie și orice utopie poate deveni adevăr și realitate. Poezia poate fi un paralelism utopic, un paradis al neîmplinirilor împlinite utopic, într-un timp din afara timpului. Totuși, în această lume iluzorie, sentimentul este autentic și înălțat la cote extreme. Poezia este un sentiment nemuritor prin hiperbolizare.
*