n-am încotro
sunt aceea din aceasta


sunt toate datele realității îmi amintesc de mine
mi se zice cum că n-aș vrea să le văd
privesc păsările aliniate ale tăcerilor
ele sunt gata de zbor
uneori
îmi stau pe umăr cum timpul și el
toamna sau sfârșitul iernii
lumina care curge până și orașului acesta pe gura

doar crede!
luciul încet al umbrelor e fără frică
se mai cântă vreunei libertăți cu ochii se cântă
amărăciunilor ne confiscăm din nou
ziua trece mândră

acum plimb vedrele pline
plănsul a fost un fel de calugăr cerșetor de apă