ziua în care noaptea s-a crestat la deget
a fost o zi ca oricare alta, poate doar puțin mai mohorâtă
pentru că norii se plictisiră să tot aștepte și-au pornit la vale hăulind
mi-e inima grea și nu știu ce trebuie să fac
pentru a opri sângerarea înstelată
și dacă potopirea
ar curăța sufletele
oare nu ne-am trezi ca-n zilele dintâi
fără de pată și amintiri?