eu sunt o iluzie, tu ești o iluzie și nici viața nu arată prea bine când e strigată la apel
să nu ne risipim în miriade pentru că cerul nu-i făcut pentru oricine
și împreună să ne cățărăm, pe cel înalt turn de veghe

într-o zi vei găsi un diamant mi-au șoptit ursitoarele
și din acel moment cu ochii în pământ am început să caut strălucirea lui
abia acum, răsturnat, agonizând, îmi dau seama cât de frumos este totuși cerul

între o zi și altă zi am despletit multe nopți în șuvițe
dar cu toate acestea nu am găsit răspuns la toate întrebările
și nici măcar întrebărilor nu le-am dat de capăt

poveștile sunt făcute ca să-ți dea posibilitatea să te acomodezi,
cu o altă lume, cu un alt bagaj de vise și întâmplări
pentru a nu te surprinde nici un cuvânt, nici un gest, nici o tresărire

când cuvântul vine din interior, trupul înflorește poezie