naivități subliniază cu sânge ochii mari ai femeii clepsidră plus
inserții din realitatea obiectivă
plus
închipuirea ce aduce voci din depărtare de pe o altă câmpie
plus
roșeața ispitei
plus variantele tăcerii agățate de buze

de atunci nici un război nu mai seamănă cu altul
tăietura lumii înflorește ca lemnul dulce

reiterarea aceleiași povești-obsesii devine ritul păgân al fugarului de sine
albit de atâtea închipuiri de vânat pour la femme clepsidră
închipuiri unde mai întâi
gândurile ei de nisip sunt însorite
iar el din ierburi galbene chircite somatice glezne ale zilelor
curge în colțul camerei care îl închide

nici o literă nu poate fi uitată ritmul lor se subliniază cu sânge