Norocul șlefuit și cizelat de benefic își pierde surpriza, neașteptatul, fortuitul, hazardul și întâmplarea și devine un avantaj cert ce conferă oferte benefice.
Ghinionul în contact cu beneficul se debarasează de superstițiile funeste, de dezavantajele nefaste și de negativul nociv și rămâne din el o percepție aprehensivă și timorată, căreia curajul îi infuzează temeritatea și îndrăzneala.
Beneficul inoculat în viziune o influențează să proiecteze în viitor variabilele optimiste.
Fără noroc și fără ghinion conduc corpul logica, luciditatea, raționalul și certitudinea.
Veselia are o densitate ușoară și omul străbătut de ea își glisează afectele înspre stări din care s-au prelins indispoziția, neplăcutul, idiosincrazia și spleenul.
Tristețea are o densitate grea și uneori este însoțită de posomoreală și supărare și își așază pesimismul în stări, emoții și euri, însă spiritul este impenetrabil la acțiunile ei și continuă să ghideze omul, inducându-i energii pozitive care atrag entuziasmul, optimismul, bucuria și încântarea.
Compulsivitatea exilează raționalul și activează iraționalul care provoacă opacizarea obiectivului, iar forța centrifugă a compulsivității dispersează calmul, echilibrul și armonia într-un haos întreținut de idei fixe, obsesive, care măresc angoasele, anxietățile și impulsivitățile.
Când compulsivitatea răbufnește înafară, omul se lasă pradă manifestărilor violente ascuțind adversitățile, aversiunile, resentimentele și ura provocatoare de dezechilibre, discordii și furii înnegurând conștiența și conștiința.