Suntem ființe deosebite în interior față de exterior, nu suntem ceea ce părem în socialul care ne vede doar exteriorul și nu ne cunoaște interiorul care se activează în solitudine.
Ființa interioară și cea exterioară interferează în aria mentalului, căci ființa interioară se întrezărește în creație, pe când ființa exterioară se cristalizează în întâmplări.
Pe ființa exterioară se pliază finitudinea, iar în ființa interioară stă necuprinsul ghemuit în imanență.
Ființa exterioară fără conexiuni și corelații cu ființa interioară este manevrată de materialismul ce-i retează dimensiunile vocaționale și creaționale și face din corp arhetip existențial.
Ființa interioară a cărei ființare este negată de materialism se mișcă prin lumile spirituale generate de spiritualitatea care conectează conștientul la supraconștient pentru a avea acces la meta-urile mistice și transcendentale.
Dacă avem propensiune la spiritualitate atunci ne identificăm cu ființa interioară, iar dacă avem apetență la materialism atunci ne identificăm cu ființa exterioară.
Ființa interioară și-a însușit mentalul, eurile, sinele și sufletul, pe când ființa exterioară nu posedă decât corpul și nu se poate extinde și nici micșora, în schimb ființa interioară are caracteristica amplificării, căci prin vocație, creație, viziuni și sensuri își augmentează dimensiunile ființării.
Științele telurice se fundamentează pe ființa exterioară, pe când meta-științele țin cont de ființa interioară și implicit de spiritualitate, rațiune, spirit, sine, suflet și euri.
Structura omului definește personalitatea, iar axa sa reprezintă caracterul și împreună își depun amprenta pe a fi.
Genotipul corelat cu fenotipul acordează exteriorul la interior și din sincronizarea și cooperarea lor apar armonia și integralitatea, când părțile sistemului uman acționează sinergic și rezultatul stabilizează beneficul în om, viață, activități, stări și emoții.
O structură și o axă existențiale rezistente și arborescente caracterizează un caracter integru cu onestitatea mod de a fi, pe când o structură și o axă zgrunțuroase sunt apanajul unui om duplicitar înclinat înspre venalitate.