m-au încolțit acei speciali îmbrăcați în diplome
ca într-un frac scrobit
mamă
nu mai ai timp mi-au țipat de pe munte
visele se-nfășoară într-un ștergar de noapte și se-ncuie-n sertar
fluturele nu mai polenizează
din insectar

am adormit cu mine mamă împotriva credinței tale
pe o noapte prea subțire și tu ai pariat
nimeni n-a putut s-o întindă pe toate respirațiile
florile și brățările anotimpurilor au împodobit brațe înfometate
au caramelizat moartea

din ce în ce mai devreme am adormit trezind timpul din mine

neștiut
măsor urme în nisip
scriu și rescriu pe curat povești cu și despre iubire
misterul nu bate step pe nici o scenă dar ecoul din oameni

an după an
viață de împrumut am copt și-am răscopt
am învățat să locuiesc respirații condimentate cu soare
egal doar mie mamă
polenizez cum pot aerul îmbrăcând fluturii