agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2023-07-25 | [This text should be read in romana] |
În calitate de făptură creată, omul concentrează în firea sa, ce tinde în mod potent spre desăvârșire, toate elementele necesare hrăniri timpului și spațiului pentru ca acestea să își depășească granițele empirice specifice universului în care au fost create și, totodată, să constituie elementele necesare pentru împlinirea desăvârșirii. În acest fel, firea omului păstrează firesc chipul întregii creații, motiv pentru care umanul comportă, concomitent, integritatea dimensiunilor trecătoare și netrecătoare, raționale și neraționale ale acesteia. El, omul, este și rămâne astfel făptura care a fost învrednicită prin creație să primească atenția primordială a lui Dumnezeu. Cel Care l-a creat astfel, l-a făcut în așa fel încât să se regăsească mereu ca lucrător între orizonturile universului divino-uman. O verigă ce creează poduri și căi ce cu necesitate trebuie parcurse pentru ca relația dintre Dumnezeu și creație să rămână viabilă.
Dovada teologică a faptului că omul este creat spre a se îndumnezei, precum și că toate sunt făcute pentru el în acest scop, o constituie actul personal al Întrupării Mântuitorului Iisus Hristos. În acest fel îndumnezeirea creației prin intermediul omului creat se dovedește a fi o permanentă devenire care se realizează de-a lungul vieții pe care, în mod natural, de la crearea sa, omul tinde să o consume. Decizia eronată a primordialei persoane umane de a-și depăși libertatea oferită de actul creator, a rostuit pentru totdeauna pereții între care omul își va construi continuu propria cetate pentru a lucra de acolo pentru Dumnezeu ca persoană liberă și iubitoare. Prin urmare, paradigma raportului dintre Dumnezeu și om este legată, în mod fundamental aș spune, de relația dintre iubire și libertate. De aceea, în fapt, lucrarea misionară ce i-a fost dăruită omului prin actul creator reprezintă actul fundamental prin intermediul căruia acesta își rostuiește ființa propriei existențe. Prin urmare, de regăsirea capacității de a rămâne o incontestabilă verigă între Dumnezeu și creație depinde în final afirmarea dimensiunii misionare a omului.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy