O liniște încordată multiplicată în spațiul ființei doare în lupta poetului cu coala albă ,iar îngerii din minte sunt armata ta care luptă alături de tine cu spada inspirației.
Poemul suprem, desâvârșit, creat de gândul genial care să exprime exhaustiv principiul tuturor lucrurilor, nu poate fi scris decât de un geniu.
Scriitorul este stăpânul cuvintelor, iar când acestea își pierd stăpânul fiind libere să se așeze cum vor pe foaia de hârtie, lumea creată de el se dărâmă.
Viața este un mare poem dramatic, uneori reușit, alteori nereușit, în care scriitorul este umanitatea.
Moartea este un poem funebru și sinistru scris de timp, al cărui sfârșit este neființa.
Succesul este un poem sublim scris de un artist al vieții, care știe să facă din realitate versuri excelente și expresive, iar sensurile lor dezlegate relevă secretele reușitelor și împlinirilor în viață.
Dacă am putea modela realitatea cum construim un poem, atunci poeții s-ar afla în fruntea ierarhiei sociale, iar societatea făurită de ei ar împrumuta veșnicia creației unui poet genial.