el face trafic cu sufletul meu doamne el chiar mă vinde neputințelor sale demonilor și fricilor

tranșată
sunt în sac îmi rânjește fermoarul printre cariile lui văd soarele
lumina

unde mă duce doamne miroase a benzină a ghilotină
a corbi croncănind miroase deșertăciunea

mă cară în spate oftează îi transpiră palmele dar mă vinde doamne
m-așază în târg pe-o tarabă scorojită stă drept nu mă privește

vine îngerul Cu cât o dai bărbate? Degeaba o dau! Atunci o iau!

mă ia îngerul mă scoate îngerul îmi scutură cămașa îmi aranjează părul
mă mângâie înșurubează aripile îmi face ceai îmi pune muzică și mă ceartă

de câte ori
nestăpânito
de câte ori ți-am zis să nu mai zbori femeie atât de jos?!

din gura lui un abur mă înghite mă absoarbe fără durere

mă întorc acasă