Copilul din pântecul tău
Þi-a fumat eternitatea de cenușă.
A tras oblonul în fața vijeliei
Corpului de piatră al mamei.
Apoi ca să răsară în ciudă
Pe lumea asta acrită de fasolari,
S-a repezit cu dosu'
În mâinile de cauciuc
Ale lu' domnul doctor.

-Să trăiți!
O dimineață nouă vine
Și hop și eu tot
Cu fasolea-n vine!