Duminici albastre

Mirosul cafelelor intunecate contopit cu vocile aburinde deschide o raza.Visul e pe sfarsite, concluzia intarzie sa apara,parul se rasuceste pe perna diforma.
Cana translucida zdrobeste formele ramificate, astepatand o replica taioasa.
Sunt atatea tipete si prea multe fantezii ascunse in delir. Camera se inunda,fereastra zace nestingherita,culorile blazate privesc spre niciunde.Si e atat de atat de albastru si prea multa duminica.