Contra apelor ce suie
libere-n cascadă plânsul
ape dau din val.. surâsul
jos din sus.. pe linie
își face curbă infinitul
cu tot orizontul lui pătrat..
nici glasul nici privirea
nu mai dau ghes că prea ucid..
și am prihănit cuvântul și irișii
tot udându-le grădina cu acid...
contra apelor.. să mai privim
ce nu ne reprezintă
ce încă nu s-a spus.