Victoriei Chițoveanu îi promit să ajung să scriu precum mă laudă și păstrez în suflet darurile, le țin vii pentru când mă voi alătura din nou „virtualiei”, saiturilor care acum îmi lipsesc, le duc dorul „nu aduce anul ce aduce ziua”, zic pentru mine, sperând ca „așa să fie!”.

Am reținul recomandarea lui Petre Fluerașu, o găsesc obiectivă și o voi urma în episodul viitor.

Cameliei Tripon: ne îngroapă-dezgroapă, pleoapele numărând clipele neîmplinirilor, uneori nici nu trebuie să ne detașăm de obiceiuri, alteori nu putem sau nu-i credință destulă.

Din experiența claustrării, sufletul meu nu avea cum să nu-l caute pe Creator și nu pentru a mă tângui, ci pentru smerenie și a-L întreba despre „încotro-urile” mele viitoare.

Sărut mâna doamnelor și domnișoarelor, strâng mâna bărbătește domnilor și domnișorilor, mulțumiri tuturor și Sărbători binecuvântate de lumină divină, belșug, adunare frumoasă… nu uitați, sunt vântul, colind la geamurile voastre (și vă stric privacy-ul!!!)

Mulțumirile și urările sunt pentru toată lumea, cititorii, prietenii, membrii și staful saiturilor, fără nicio excepție.

Cu real respect, Valeriu