și o invidiez pe fata cu părul lung pentru lumea
construită pe umerii lui
din grija a ce vor vedea de la fereastră

sau pentru cuvintele mici cu ecouri lungi
cât pe durata unei săptămâni,
oare cât de fericiți sunt oamenii
așteptând la ora 7
cafeaua de peste opt ore rupte din contractul de viață
pe perioadă determinată

ce incredibilă mirare, și acum, singurătatea singurătății mele

poate de asta aprind toate luminile din casă
și studiez cu atenție ușa de la intrare - doar o ușă
dar mă desparte
de pașii ce i-aș face pe strada rece
și tramvaiul ce nu mă mai așteaptă la ora asta, la nici o oră,
acum am mașina mea cu drept de acces interzis

mai bine mă țin departe de tentațiile unei lumi normale
în care m-ar strânge cizmele pentru că nu s-au proiectat pentru gânduri

îmi voi aprinde o țigară
și voi mai invidia o dată fata cu păr lung
pe când ceva mă va deranja pe genunchi
și căutând ce, mă voi întreba doar
unde am rătăcit cheia destinului meu...