nu trăiesc
eu cânt în sărutul iubitei
îmi cutreier stomacul cu glasuri de copii
sărind de la un portativ la altul
îmi place mâna ei pe piept pe buze
fără memorie câini se scurg pe melodia ploii
o zi de toamnă ca șmirghelul unui zugrav
în care zei și vise rătăcesc pe-afară
îmi imaginez că mă tai până-mi dau lacrimile
ceva în poziția ei promite căldură