Je ne veux plus te retourner le cœur
spun jocurile de lumină
simplă și albă, visează
fasciculele din noi povestite-n cuvinte crează

lumi desuete adormite-n pahare
din vinul ce gol pe piele îți toarce forme hilare
dar eu
cette malfaçon de penser
alerg și mă dezbin total
frugală, în amor total

cu siluete și cu umbre, noi doi alunecați în curbe

și regăsiți pe patul dezbrăcat timid
brațele-au cusut trupul de trup avid

les maladresses puis les caresses
nici nu înțeleg exact limba asta ciudată
ce îmi vorbește de parcă mi-ar fi adresată
cenușiu ochii tăi m-au respins chiar pe loc
pe buzele tale deloc e deloc

într-un vis franțuzesc te iubesc cu măsură

și mai total din fisură-n fisură