Viață...
Se întunecă în cer albastru
Și picură spre noi o taină
Ascunsă în aripi de fluturi

Dor...
Pe firul de iarbă se-ascute tăcerea
Încolțind în negrul pământului
Semințele nopții de acasă

Origine...
Pierdută prin viscere
Transpiră amintirea chemării
De la facerea lumii

Nerăbdare...
Angoasele se împletesc
Spre dimineața abulică
Ce întârzie să apară

Uitare...
Doar stelele risipite
Mai țin socoteala
Căderilor în neant

Regret...
Desprinse din haos
Prin ochi se preling
Iertările noastre