parcă trăiesc cu o scorbură în mine. acolo se ascunde devoratorul. toată noaptea foșnește.
se aude până târziu cum înghite liniștea întunericul teama.



la fix îmi deschid ochii.

la fix umbra copacului din fața ferestrei se schimbă.



pot să spun că ne-am împrietenit. eu cu umbra cu devoratorul cu scorbura. până la urmă suntem în aceeași noapte cu toții. încercăm să dormim.