Mamă, mai naște-mă o dată
când florile aveau lacrimi în zori
fă-mă iar copilă să mai inspir o dată inocența prin plămâni
ca o fântână cu cer curat din pustiurile vieții

Tată, rămâi mereu mentorul meu
cu un cuvânt nerostit șterge-mi păcatul deasupra capului
și zămislește speranța de-nceput
să-mi răsfrâng aripile sufletului spre Dumnezeu