l-am luat în brațe
burta lui caldă îmi aducea aminte de laptele fiert mirosea a viață
l-aș fi luat acasă dar e prea dimineață să fiu dumnezeu

tăcut în mâinile mele ca o zi senină în care cresc liniștile
inima lui îmi lovea degetele și fără să vreau mi se lipea de suflet ca un scâncet
în fața mea se cască un gang unde mi-am spus că
moartea nu are timp să rămână
am mers cât mai adânc și l-am lăsat lângă o roată
apoi am fugit

îmi doresc să nu fi făcut eu asta poate doar o mână
care din când în când coboară prin oameni
și se uită în jurul nostru