mi-e teamă să mă bucur
cineva
oricine
m-ar prinde și mi-ar fura bucuria
cu o singură notă proastă

sau poate aș provoca avalanșe din munții Chugach
pînă în golful de la capătul potecii care mă duce
la apa rece a Pacificului


soarele răsare la cinci dimineața
în casa mea de lemn cu brazi și mesteceni în jur

liniștea aceasta adîncă e ca plugul care întoarce pămîntul
și-l pregătește pentru semințe

am născut trei băieți

îmi fac socotelile azi

azi cînd diavolul a pus arma la umărul celui mai mare

mi-e teamă să plîng
n-aÈ™ mai primi bilet de intrare
la spectacolul urii

să-mi pot privi pe scenă băiatul
acum cînd soarele
se pregătește să nu mai apună
aici la capătul lumii