universul mut se învârte-n spirală/ cercuri invizibile /se așează/ timpul/ în straturi/ peste alte straturi/ se simte liniștea/ cum bate/


drum/ și drumeț ostenit de alergarea prin cercuri/ și scrisul care doare/ ca o lacrimă roșie.

(roșul e încă acea culoare din care aș vrea să fug.)


sunt doar/ prinsă în carusel.
tu înțelegi/ adunându-mă dintre vorbe.


zâmbesc mult, vorbesc cu oameni necunoscuți, beau prea multă cafea, mi-e prea dor de toamnă.

și-mi spun uneori că mi-e bine/
așa.