cele trei femei

își pictează în palme linii inele pe degetul mic urcă același drum printre priviri masculine

trecerea e anevoioasă sisif cel mare scapă piatra
alți sisifi mai mici nu mai
fac nimic

obosite se opresc beau sânge mușcă din adam ca dintr-un măr oarecare
zâmbetele lor sunt grasiate sună a limbă franceză a sărut

trecerea se închide mila de sine rămâne în interior
alți adami mai mici nu mai
speră la nimic

calde sorb răsăritul din lucifer îl lasă fără vlagă la margini să nu mori zice femeia mai mică

trecerea se încovoaie are ulcer
alți luciferi mai mici nu mai
respiră

ce tandră poate fi o femeie toamna

voi face pâine din aluat de bărbat