să număr frunzele până la primăvară

ne sunt
ochii sărăciți de belșugul toamnei
răbdările ascunse în sâmburi

să numeri norii până la ninsoare

îmi sunt
rândunelele prea înalte
pașii rătăciți departe de țărm

să înșirăm distanțele pe-o rază

vom număra lângă vatră odată
lacrimile devenite fulgi de zăpadă
și valurile peste care am pășit
așteptând