Ridică privirea, gândește-n trecut
Și vezi o poveste cu oameni de demult
Ce ard de dorința unui nou început
Și speră și cred, dar totu-i doar vânt
Căci ea a iubit și el n-a crezut
Un om ce-i prezent și nu e trecut.

Acum luna trece și iar îl privește
Cum plânge că-i singur și-n iad înecat.
Dorința apare, dar ea nu mai este…
E sufletul cald ce-n lut s-a-ntrupat
E visul sălbatic și demonul nopții
Ce-i șterge obrazul și dulce-l sărută
Pe buze…pe frunte…apoi îl alungă
Și fuge spre suflete calde ce-o cheamă,
Căci, ea e iubire, nu ura profană,
Căci, ea este viața și nu moare-n el,
Căci ea este Luna, iar el Lucifer.

Aceasta-i iubirea…povestea e simplă.
Acesta-i prezentul sau poate trecut,
Ce leagă doi oameni și-un nou început.
Căci, el o iubește, dar ea n-a crezut
Și cade dorința și vechiul trecut
Și demonul arde în sine tăcut…