"Esti beat, iubitule! A treia oara in ultimele zile! Nu te-ai saturat? Sa fii beat, adica... sa te imbeti in propria-ti nenorocire, sa mori in fiecare zi cate putin doar pentru ca nu vrei sa mai traiesti in mizerie. De ce nu incetezi?! De ce nu dai banii pe ceva folositor, cum ar fii increderea. Sau poate sa incerci sa ii faci pe altii sa le pese, platindu-i... ca pe dame de companie, intelegi? Cam asta e viata... o dama de companie! Dar o sticla de wiskey nu te va ajuta sa iti revii. Ia-ti mai bine o sampanie, ca sa ai cum sa iti sarbatoresti tristetea. Ma asculti? Niciodata nu ma asculti! ASCULTA-MA! Te uiti la mine ca si cum nu m-ai cunoaste. Dar ai dreptate, cine sunt? Iar esti beat iubitule! Am plecat. Ne vedem maine. Sau poate nu. „Intr-o alta viata?” Daca tu vrei sa mai traiesti inca o viata ca asta, ok, dar eu vreau sa mor de tot atunci cand o sa mor. Ia-ti sampanie maine, bine?!" Si-am plecat. Nici nu s-a uitat dupa mine. A adormit inainte sa fii inchis usa. Barbatii... sper totusi sa isi ia sampanie maine.