Netul, ultima frontieră…Acestea sunt aventurile navei literar - stelare Epigrama.
Misiunea ei este de a ajunge acolo unde nicio navă literară n-a mai ajuns, adică…la capătul răbdării.

Episodul (cu) chilot

Din jurnalul Mătrăgunei, alias lt. comandant Didina Troiță, consilier tele-psihopat al navei.
Data stelară hăăăăăăăăt, hăt, hăt…

Zilele trecute, m-am culcat acasă, pe-o ureche și m-am trezit telepurtată pe cealaltă, în nava stelară Epigrama - Enterprise. (Că-n visurile sci-fi-iste e foarte normal să fii într-o ureche și să te trezești pe-alta).
Prin hubloul din dreapta al cabinei mele se întrezărea în apropiere o aglomerare de stele verzi, iar prin hubloul din stânga, o herghelie de cai de aceeași culoare. Puntea principală aducea cu puntea lui Varoli. (Asta, ca să vedeți cam câte zburătoare încap pe craca unui biet trunchi cerebral…)
Distinsul Ion Diviza, care mi se păruse mie mai demult că aduce cu căpitanul Jean-ULuc, acum puteam să jur că-i PiGard în picioare…Și domn căpitan tocmai se pregătea să plece într-o mică vacanță luată după calendarul iulian. Cică, să studieze în profunzime o pitică albă…(Eu i-aș fi recomandat o pitică neagră, e mai focoasă).
- Să dea dracu-n voi, ne-a spus hotărăt căpitanul la plecare, să dea dracu, să băgați nava în vreo gaură neagră!
- Da’-n Atelier, avem voie? Întrebă cu voce timidă astronăucul Ruse.
- Dac-ar fi după tine, Ioane, o dată băgată, nici n-ar mai ieși de-acolo…Da’ N.Bun-ul cela de Bunduri, pe unde umblă? Să vină pe punte, să preia cârma…
- Care cârnă? Ce cârnă? Ciripi Keiko E. Malec.
- Se ciondănește pe altă punte cu vulcanianul SareK-alimero. Tocmai s-au proptit frunte-n frunte, zise calm Riker Rodean.
- Și dacă, totuși, nimerim într-o gaură neagră? întrebă La ForGhiță, jucându-se cu viziera.
- Atunci, traba voastră, descurcați-vă, răspunse răspicat căpitanul.
- Speram să ne dați o soluție, insistă La ForGhiță.
- Eu îmi țin soluția pentru nevastă! Ia și tu soluții de la ceilalti epigramiști de pe navă.
- Asta e acum! Mai toți epigramiștii de pe navă sunt în grevă de soluții. Pe motiv că au nivelul mic! Zise Vulcanianul SareK-alimero, proaspăt apărut pe puntea principală.
- Și, ce vină am eu, că așa i-a dotat Mama Natură? Vreo idee, ceva? Doctor Cuzuioc ce propune? Continuă căpitanul.
- Doctor Cuzuioc umblă teleleu după atele, pentru navetiștii care șchiopătează. Avem o mulțime de infirmi pe navă, zise sora medicală OgawA. Andrieș. Ca și el, de altfel…
- Păi, să mai teleporteze din ei la Spitalul nouă ... Ãia, au întotdeauna locuri!
- Și, să rămânem fără echipaj? Sări speriat klingonianul Worf Rotaru.
- Atunci, cheamă-l pe Data-Jupp, cu inteligența lui artificială, poate găsiți rezolvarea…
- Îmi pare rău, comandante, dar trebuie să vă anunț că Față Agonică ăsta a dispărut… Am bănuiala că i s-ar fi oxidat cip-cirip-urile, zise W. Rotaru. Sau, s-o fi virusat pe vreo planetă…
- Da’ Didina Troiță, pe unde buruienește? Mătrăgunăăăăăăă!
- Da, căpitane, răspunsei eu, din cabină!
- Fă imediat pași pe punte. Și lasă-ți moațele în cabină!
-Pe punte, sau pe poante, căpitane? întreb eu, ca să trag de timp.
(Adevărul e că, în viteza mare a teleportării, n-apucasem să-mi mai scot bigudiurile…Pe puntea principală, agitație mare…)
- Da’ de când ai tu poante, Didino ? Mă întrebă căpitanul, când mă văzu dând buzna pe punte. Mai bine, zi, (continuă el), ce propui să facem pentru nivelul bărbaților de pe navă?
- Să le dăm viagra.
- Și, de unde luăm atătea tablete?
- Folosim replicatorul, zise La ForGhiță…
- Pe dracu, sări ca ars vulcanianul SareK-alimero, replicatorul e defect, dă numai ciuperci. De-o vreme, toți mănâncă numai ciuperci pe nava asta!…Dacă ar mai fi fost pe navă vulcanianul Spock-Poc-Cioaca…ați fi găsit în cabina lui tot ce vă trebuia, dar așa…
(Brusc, nava intră în navigație warp…Pe punte, toți devin agitați…)
- Cine a dat comanda pentru navigație warp? Întrebă agitat citanul.
- Stai liniștit, comandante, zise SareK-alimero, e un fenomen normal, de câte ori apare inteligența extraterestră Q, membru al omnipotentului Q Editor Continuum…De câte ori scoate Q un oau, nava intră în navigație warp. Apoi, totul revine la normal. În schimb, avem altă problemă: un grup de locutusi borg, locuitori ai cu(i)bului poetic Burg Agonia, ne scanează de ceva timp…cred că vor să ne asimileze.
- Comandante, dacă bagi niscai catrene nereușite unde nu trebuie în locutus Borg-Pan, ăla se va virusa garantat și, dacă se virusează unul, apoi, se virusează toți! Zic eu, inteligentă toată.
- Bine zici! Apoi, îi facem burgeri și-i asimilăm noi. Că, tot ne-am săturat de ciuperci! Zise suav și Keiko Malek.
- Tocmai tu, vorbești? O întrebă ironic lt. Barclay- F.Abel
- Eu, una, (mă trezii eu, iar), eu, una, nu m-am săturat! Mai mănânc vreo câteva episoade și abia apoi mă teleportez acasă, la Spitalul nouă, c-acolo nu ne dau niciodată ciuperci, pe săturate!
- En…gazați-o! răcni, atunci, căpitanul, arătând cu degetul spre mine și așezându-se confortabil pe scaun.
Va urma

p.s . De spaimă, m-am trezit. Cu gura plină!