Deschid o carte somnoroasă,
prin pagini mă învârt,
dar literele jucăușe se ascund.
Mă uit cu drag la ele, zâmbesc,
o închid ușor.
De la fereastră nori mă privesc,
trimit lumini în suflet
iubirea ta cu dor.
Privesc cum curge iarna,
steluțele primesc
săruturi de argint,
flori de gheață și visând
ascult liniștea zăpezii
iar tu mă faci să râd.
Trăiesc parcă o poveste
cu zâne și pitici,
vocea ta mă poartă
prin castele vechi.
Mă mângâi trist pe frunte,
mă săruți
îngerii mă ajută să adorm.