hai Pintea , hai!
la capăt de drum e alt drum, cu flori
din partea dreaptă un izvor ce susură
o doină veche cu Pintea Viteazul și arsura
glontelui ce l-a ucis...
...și încă îl mai doare.
...............................

prin codrii netăiați doar de seculare balade
încă umbra haiducului trezește bănuiala
că fata popii din Ulmeni l-a dat pe mâna
arnăuților...

...e vară și ți-e dor de-un prânz la Stana
hangița, după deal...

-hai voinice prânzește cu noi pe malul apei
ție dragi ce altădată-ți răcorea „gâtlejul
și asudătura”

-hai Pintea la horă-n sat ca pe vremuri să sară
colbu-n nori să “ ploaie foc” de dor mândruțele
cu jale

-hai dorule du-te și “adă-mi-l acasă “

la capăt de drum e troița numelui tău
ce nu va piere…
……………………………………………………

-hai Pintea, hai…
la capăt de drum e alt drum, cu flori
din partea dreaptă un izvor ce susură
o doină veche cu Pintea Viteazul și arsura
glontelui ce l-a ucis...
...și încă îl mai doare.