agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Rom穗esti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 1276 .



Tatal Nostru
personals [ ]
talcuire

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [Velimirovici_Nicolae ]

2006-10-26  | [This text should be read in romana]    |  Submited by Roncea Leonard



Talcuire la Tatal nostru - Sfantul Nicolae Velimirovici
Tatal nostru
Cテ「nd norii tuna, iar oceanele vuiesc, ele te cheama: Domnul nostru!
Cテ「nd meteoritii cad si focul izbucneste din pamテ「nt, ele テョti spun: Facatorul nostru!
Cテ「nd bobocii florilor se deschid si ciocテ「rliile aduna fテ「n uscat ca sa le faca puilor cuiburi, ele Iti cテ「nta: Stapテ「nul nostru!
Iar cテ「nd ridic eu ochii mei spre tronul Tau, テョti soptesc Tie: Tatal nostru!

A fost o vreme, テョndelungata, cumplita vreme, cテ「nd si oamenii テョti ziceau si Te numeau Domn, sau Facator, sau Stapテ「n! Asa a fost, cu adevarat, cテ「nd omul simtea ca este numai un lucru テョntre lucruri. Dar acum, multumita Fiului Tau Unuia-Nascut si Celui mai bun dintre fiii Tai, am テョnvatat numele Tau cel adevarat. Drept aceea si eu テョndraznesc sa Te chem テョmpreuna cu Hristos: Tata!
Daca Te numesc Domn, cu frica ma plec テョnaintea Ta ca un rob テョn gloata robilor.
Daca Te numesc Facator, ma despart de Tine la fel cum se desparte noaptea de zi sau frunza de pomul sau.
Daca Te privesc si zic Stapテ「n, sテ「nt ca o piatra テョntre pietre si ca o camila テョntre camile.
Dar daca deschid buzele mele si soptesc Tata, dragostea ia locul fricii, pamテ「ntul priveste テョnaltat mai aproape de cer, si merg alaturi de Tine ca alaturi de un prieten テョn gradina acestei lumi, テョmpartasind slava si puterea Ta.
Tatal nostru! Tu esti Tatal nostru, al tuturor: Te-as micsora pe Tine si m-as micsora si pe mine daca Te-as numi: Tatal meu!
Tatal nostru! Tu te テョngrijesti atテ「t de mine, care sテ「nt unul singur, dar mai vテ「rtos de テョntreaga lume. Scopul tau este テョmparatia Ta, iar nu un singur om. Iubirea de sine テョti striga: Tatal meu!, テョn timp ce dragostea Iti striga: Tatal nostru!
In numele tuturor oamenilor, care sテ「nt fratii mei, eu ma rog Tie: Tatal nostru!
In numele tuturor fapturilor care ma テョmpresoara si cu care m-ai テョntretesut, eu ma rog Tie: Tatal nostru!
Eu ma rog Tie, Tata al universului, pentru un singur lucru ma rog Tie: fie ca sa rasara cテ「t mai degraba ziua cea mare cテ「nd toti oamenii, vii si morti, テョmpreuna cu テョngerii si cu stelele, cu cele テョnsufletite si cu cele neテ「nsufletite, Te vor chema cu numele Tau cel adevarat: Tatal nostru!

Carele esti テョn ceruri
Catre ceruri ridicam ochii nostri テョntotdeauna cテ「nd Te chemam si spre pamテ「nt テョi coborテ「m cテ「nd ne amintim de pacatele noastre, テョntotdeauna sテ「ntem テョn prapastie din pricina slabiciunilor noastre si a pacatelor noastre. Tu esti テョntotdeauna テョntru テョnaltime, precum se si cuvine maririi Tale si stralucirii Tale.
Tu esti テョntotdeauna テョn cer cテ「nd sテ「ntem nevrednici sa Te primim, dar cu placere Te pogori la noi, テョn salasurile noastre pamテ「ntesti, cテ「nd テョnsetam dupa Tine si cテ「nd deschidem Tie usa noastra.
Dar si de Te pogori la noi, totusi ramテ「i テョn cer; テョn cer locuiesti, prin cer umbli si cu cerul テョmpreuna Te apleci pテ「na テョn valea noastra.
Cerul este departe, foarte departe, pentru omul al carui duh si a carui inima sテ「nt テョntoarse de la Tine sau care テョsi bat joc cテ「nd este pomenit numele Tau. Dar el este aproape, foarte aproape, pentru omul care tine テョntotdeauna deschisa usa sufletului sau si asteapta sa vii Tu, Cel mai drag dintre oaspeti.
Daca ar fi sa-l punem alaturi de Tine pe omul cel mai drept, Tu Te テョnalti mai presus de el ca cerurile mai presus de valea pamテ「ntului, ca viata vesnica mai presus de テョmparatia mortii.
Noi sテ「ntem dintr-un material stricacios si putrezitor: cum am putea sa stam la aceeasi テョnaltime cu Tine, Tinerete si Putere Fara de moarte!
Tatal nostru, Care テョntotdeauna esti mai presus de noi, apleaca-Te pテ「na la noi si ne ridica pテ「na la Tine. Ce altceva sテ「ntem, fara numai limbi alcatuite din tarテ「na ca sa laude slava Ta? Tarテ「na ar fi muta pentru vecie si n-ar putea rosti numele Tau fara de noi, Doamne. Cum poate tarテ「na sa Te cunoasca daca nu prin noi? Cum ai putea sa faci minuni din tarテ「na moarta daca nu prin noi?
O, Tatal nostru!

Sfinteasca-se numele Tau
Sfintindu-Te, nu Te facem mai sfテ「nt pe Tine, ci pe noi テョnsine ne sfintim. Numele Tau este minunat. Oamenii se cearta pe acest pamテ「nt pentru nume: al carui nume este mai mare. Bine ar fi ca numele Tau sa fie amintit テョn aceste certuri, caci toate limbile mult vorbitoare ar amorti si toate marile nume omenesti, テョmpletite laolalta, nu s-ar putea asemui cu numele Tau, Sfinte, Prea-Sfinte!
Cテ「nd oamenii vor sa sfinteasca numele Tau, roaga natura sa テョi ajute. Iau piatra si lemn ca sa faca biserici; テョmpodobesc altarele cu margaritare si flori si fac foc din plante, surorile lor, si iau tamテ「ie de la cedri, fratii lor, si sprijina glasurile lor prin glasul clopotului, si cheama vietatile テョn ajutor ca sa sfinteasca numele Tau. Natura e curata ca stelele Tale si nevinovata ca テョngerii Tai, Doamne. テ始dura-Te de noi pentru curata si nevinovata natura, care テョmpreuna cu noi sfinteste numele Tau, Sfinte, Prea-Sfinte.
Cum vom sfinti numele Tau?
Oare prin bucurie nevinovata?
Atunci テョndura-Te de noi pentru pruncii nostri nevinovati.
Oare prin patimire?
Atunci cauta spre mormintele noastre.
Oare prin jertfelnicie?
Atunci adu-Ti aminte de ostenelile mamelor, Doamne!
Numele Tau este mai tare decテ「t otelul si mai stralucitor decテ「t lumina. Ferice de omul ce se nadajduieste テョntru Tine si se lumineaza cu numele Tau.
Nebunii zic: Sテ「ntem テョnarmati cu otel, cine ne poate sta テョmpotriva? Iar Tu nimicesti テョmparatii cu gテ「ze nevazute!
Infricosat este numele Tau, Doamne! El straluceste si pテ「rjoleste precum un mare nor de foc. Nimic nu este sfテ「nt sau テョnfricosat, daca nu-i legat de numele Tau. Da-mi, Sfinte, da-mi ca prieteni pe cei テョn ale caror piepturi este テョnscris numele Tau, iar de dusmani pe cei ce nu doresc sa stie nimic de Tine -fiindca asemenea prieteni au sa-mi ramテ「na prieteni pテ「na la moarte, iar asemenea dusmani au sa テョngenuncheze テョn fata mea si au sa se dea batuti テョndata ce o sa se sfarテ「me otelul lor.
Sfテ「nt si テョnfricosat este numele Tau, Sfinte, Prea-Sfinte! Fie ca sa ne amintim de numele Tau テョn tot ceasul bucuriei noastre si al istovirii noastre din aceasta viata asa cum ne amintim de el テョn ceasul mortii, Tata Ceresc al nostru, Prea-Sfテ「ntul nostru Tata!

Vie テョmparatia Ta
Vie テョmparatia Ta, Mare Imparate! Ne-am saturat de テョmparatii care numai la aratare sテ「nt mai mari decテ「t ceilalti oameni, dar care zac テョn mormintele noastre deopotriva cu cersetorii si cu robii.
Ne-am saturat de テョmparatii care mai ieri si-au trテ「mbitat puterea asupra tarilor si popoarelor, iar astazi se plテ「ng ca テョi dor dintii!
Ne-am saturat de ei ca de niste nori care aduc prepelite テョn loc de ploaie.
Iata, acesta este om テョntelept. Da-i lui coroana!, striga multimea. Coroanei テョi e totuna pe al cui cap sta. Insa Tu, Doamne, cunosti テョntelepciunea テョnteleptilor si domnia muritorilor. Vrei sa-Ti repet ceea ce stii deja? Vrei sa テョti spun cum cel mai テョntelept dintre noi a domnit asupra noastra de parca ar fi fost prost bテ「ta?
Iata, acesta este om puternic. Da-i coroana!, striga multimea iarasi, テョn alta epoca si generatie. Si asa, coroana a calatorit tacuta de pe un cap pe altul, dar Tu, Atotputernice, stii cテ「t pretuieste taria sufleteasca a celor テョnalti si domnia celor puternici. Tu stii cu cテ「ta slabiciune au stapテ「nit puternicii テョmparatiile lor.
Acum am テョnvatat prin patimire ca nu este alt テョmparat afara de Tine. Sufletul nostru テョnseteaza de テョmparatia Ta si de domnia Ta. Ratacind de colo-colo, oare n-am fost destul de defaimati si de raniti, noi, urmasii vii de pe mormintele micilor テョmparati si テョmparatii? Noi ne rugam Tie acum sa vii テョn ajutorul nostru.
Vie テョmparatia Ta la aratare - Imparatia テョntelepciunii, a Parintiei si a Puterii Tale! Fie ca acest pamテ「nt, care de mii de ani este cテ「mp de lupta, sa ajunga casa テョn care Tu sa fii gazda, iar noi - oaspetii Tai. Vino, テョmparate, tronul gol Te asteapta! Odata cu Tine va veni armonia, iar odata cu armonia - frumusetea. Ne-am saturat de alte テョmparatii; de aceea Te si asteptam acum, Mare Imparate, pe Tine si Imparatia Ta!

Fie voia Ta precum テョn cer, asa si pre pamテ「nt
Cerul si pamテ「ntul sテ「nt tarinile Tale, Tata. Pe una dintre tarini semeni stele si テョngeri, iar pe cealalta - spini si oameni. Stelele se misca potrivit voii Tale. Ingerii cテ「nta la stele, ca la niste harfe, potrivit voii Tale. Dar omul テョntテ「lneste alt om si テョntreaba: Ce este voia lui Dumnezeu?
Pテ「na cテ「nd n-are sa stie omul voia Ta? Pテ「na cテ「nd se va テョnjosi テョnaintea spinilor de la picioarele sale? Tu l-ai facut ca sa fie deopotriva cu テョngerii si cu stelele, dar, iata, si spinii sテ「nt mai presus de el.
Dar iata ca omul, daca vrea, poate sa rosteasca numele Tau mai bine decテ「t spinii, deopotriva cu テョngerii si cu stelele. Tu, Datatorule al duhului si Datatorule al voii, da-i omului voia Ta.
Voia Ta este テョnteleapta si limpede si sfテ「nta. Aceasta voie misca cerurile: de ce n-ar misca si pamテ「ntul, care fata de cer e ca o picatura テョntr-un ocean?
Voia Ta este テョnteleapta. Ascult povestea neamurilor trecute, privesc spre cer si stiu ca stelele se misca asa cum s-au miscat mii de ani, テョntotdeauna dupa aceeasi lege, si ca aduc vara si iarna atunci cテ「nd trebuie.
Cu テョntelepciune lucrテ「nd, Tu nu esti niciodata ostenit, Tatal nostru. Nici un lucru nebunesc nu-si afla loc vreodata テョn planul Tau. Tu esti la fel de proaspat テョn テョntelepciune si bunatate acum ca si テョn cea dintテ「i zi a Facerii, iar mテ「ine vei fi la fel ca astazi.
Voia Ta este sfテ「nta, fiindca e テョnteleapta si proaspata. Sfintenia este nedespartita de Tine cum sテ「ntem noi nedespartiti de aer.
Orice nu este sfテ「nt trebuie sa suie la cer treptat, テョnsa nimic nesfテ「nt nu se pogoara vreodata din cer, de la tronul Tau, Tata.
Noi ne rugam Tie, Sfinte Tata al nostru, sa faci sa rasara cテ「t mai degraba ziua cテ「nd voia tuturor oamenilor va fi テョnteleapta, proaspata si sfテ「nta ca voia Ta, si cテ「nd toate fapturile de pe pamテ「nt se vor misca テョn テョmpreuna-glasuire cu stelele de pe cer, si cテ「nd planeta noastra va cテ「nta テョn cor cu toate minunatele Tale stele:

Doamne, テョnvata-ne!
Dumnezeule, calauzeste-ne!
Tata, mテ「ntuieste-ne!

Pテ「inea noastra cea spre fiinta
da-ne noua astazi
Cine da trup, acela da si suflet, si cine da vazduh, acela da si pテ「ine. Copiii Tai, Daruitorule Milostive, asteapta de la Tine toate cele de trebuinta.
Cine va lumina fetele lor dimineata daca nu Tu cu lumina Ta? Cine va priveghea noaptea asupra rasuflarii lor cテ「nd dorm daca nu Tu, Cel mai neobosit decテ「t toti strajerii?
Unde am putea sa semanam pテ「inea de zi cu zi daca nu テョn tarina Ta? Cu ce am putea sa テョmprospatam aceasta tarina daca nu cu roua Ta cea de dimineata? Cum i-am da viata daca nu cu lumina Ta si cu vazduhul Tau? Cum am putea sa mテ「ncam pテ「inea daca nu cu gura pe care ne-ai facut-o Tu?
Cum am putea sa ne bucuram si sa Iti multumim ca sテ「ntem hraniti, daca nu prin duhul pe care l-ai suflat テョn noroiul lipsit de viata si ai facut din el minune, Tu, Cel mai minunat Artist?
Nu ma rog Tie pentru pテ「inea mea, ci pentru pテ「inea noastra. Ce folos daca am pテ「ine numai eu, cテ「nd fratii mei flamテ「nzesc テョmprejurul meu? Ar fi mai bine si mai drept daca s-ar lua de la mine o asemenea pテ「ine amara a iubirii de sine; mai bine sa rabd de foame テョmpreuna cu fratii mei. Nu poate fi voia Ta sa-ti dea multumita un singur om テョn timp ce sute Te blesteama.
Tatal nostru, da-ne noua pテ「inea noastra, ca sa Te slavim テョntr-un glas si sa ne amintim cu bucurie de Tatal nostru Cel ceresc. Astazi ne rugam pentru ziua de astazi.
Ziua aceasta este mare: テョn ea s-au nascut nenumarate fapturi noi. Nenumarate fapturi noi, care nu au fost ieri si care mテ「ine nu vor fi, se nasc astazi sub aceeasi lumina a soarelui, テョmpreuna cu noi umbla pe una dintre stelele tale si cu noi dimpreuna graiesc Tie: pテ「inea noastra.
O, Mare Gazda! Oaspetii Tai sテ「ntem de dimineata pテ「na seara, la masa Ta sedem si pテ「inea Ta asteptam. Nimeni afara de Tine n-are dreptul sa zica: pテ「inea mea. Pテ「inea este a Ta.
Nimeni afara de Tine nu are drept asupra zilei de mテ「ine si asupra pテ「inii de mテ「ine, ci numai Tu si aceia dintre locuitorii pamテ「ntului pe care テョi poftesti Tu.
Daca e dupa voia Ta ca sfテ「rsitul zilei de astazi sa fie linia despartitoare dintre viata si moartea mea, ma voi pleca テョn fata voii Tale sfinte.
Daca e voia Ta ca mテ「ine sa fiu din nou tovaras de calatorie al marelui soare si oaspete la masa Ta, voi da din nou multumita Tie, precum o fac zi de zi.
Si ma voi pleca テョn fata voii Tale iarasi si iarasi, precum fac テョngerii din cer, Daruitorule al tuturor darurilor trupesti si duhovnicesti!

Si ne iarta noua gresalele noastre
precum si noi iertam
gresitilor nostri
Mai usor este pentru om sa greseasca fata de legile Tale decテ「t sa le テョnteleaga, Tata. Dar pentru Tine nu-i usor sa ne ierti greselile daca noi nu-i iertam pe cei care gresesc fata de noi. Fiindca Tu ai テョntemeiat lumea pe masura si pe rテ「nduiala. Cum ar putea echilibrul acesta sa se pastreze テョn lume daca ai avea o masura pentru noi si alta pentru aproapele nostru, sau daca ne-ai da pテ「ine テョn timp ce noi dam aproapelui nostru piatra, sau daca ne-ai ierta pacatele テョn timp ce noi ne spテ「nzuram aproapele pentru greselile sale? Cum s-ar pastra atunci masura si rテ「nduiala テョn lume, Pastratorule al legii, Tata?
Si totusi, Tu ne ierti mai mult decテ「t putem noi ierta fratilor nostri. Noi spurcam pamテ「ntul テョn fiecare zi si テョn fiecare noapte prin faradelegile noastre, テョn timp ce Tu ne cercetezi テョn fiecare zi cu ochiul neテョntunecat al soarelui Tau si テョn fiecare noapte trimiti iertarea Ta cea milostiva prin stele, luminosii strajeri de la portile curtii Tale, Imparatescule Tata al nostru!
Tu ne faci de rusine テョn fiecare zi, Prea-Milostive: fiindca atunci cテ「nd asteptam pedeapsa, ne trimiti mila; cテ「nd asteptam tunetele Tale, ne trimiti seara pasnica, si cテ「nd asteptam テョntuneric, ne trimiti stralucirea soarelui.
Tu esti テョntotdeauna mai presus de pacatele noastre si テョntotdeauna esti maret テョn rabdarea Ta cea tacuta.
Vai de nebunul care crede ca Te tulbura cu vorbe hulitoare! El e ca un copil care arunca suparat un graunte de nisip テョn mare ca sa テョmpinga テョntreaga mare din locul sau.
Dar marea doar テョncreteste pielea sa pe deasupra si prin puterea sa uriasa テョntarテ「ta テョn continuare neputinta copilareasca si suparata.
Iata, toate pacatele noastre sテ「nt de obste si sテ「ntem cu totii raspunzatori pentru pacatele tuturor. Drept aceea, nu se afla pe pamテ「nt oameni cu totul drepti, fiindca toti dreptii au de luat asupra lor unele pacate ale pacatosilor. Greu e sa fii om drept fara de prihana, fiindca nu se afla nici un drept care sa nu poarte pe umerii sai macar un pacatos. Dar fa-ma sa テョnteleg, Tata, cum se face ca cu cテ「t mai multe pacate ale pacatosilor poarta pe umeri dreptul, cu atテ「t este mai drept?
Tatal nostru ceresc, Care trimiti pテ「ine de dimineata pテ「na seara copiilor Tai si primesti greselile lor ca plata, usureaza povara drept-slavitorilor si lumineaza テョntunericul pacatosilor!
Pamテ「ntul este plin de pacate, dar este plin si de rugaciuni; el este plin de rugaciunile dreptilor Tai de deznadejdea pacatosilor. Oare nu este deznadejdea テョnceputul rugaciunii?
Tu trebuie sa fii biruitor テョn cele din urma. Imparatia Ta se va テョntemeia pe rugaciunile dreptilor. Voia Ta va ajunge lege pentru toti oamenii, precum e deja lege pentru テョngeri.
Si atunci, de ce ar テョntテ「rzia Tatal nostru sa ierte pacatele muritorilor, dテ「nd astfel pilda de milostivire si de iertare?

Si nu ne duce pre noi テョntru ispita
Cテ「t de putin テョi trebuie omului ca sa-si テョntoarca fata de la Tine spre idoli!
El e テョmpresurat de catre ispite ca de un vifor, si e neputincios ca spuma unui rテ「u zbuciumat de munte.
Daca-i bogat, テョndata cugeta ca este deopotriva cu Tine, sau Te pune mai prejos de el, sau テョsi テョmpodobeste casa cu icoanele Tale ca si cu niste obiecte decorative.
Daca raul bate la usa lui, cade テョn ispita de a se tocmi cu Tine sau de a Te lepada cu totul.
Daca テョl chemi sa se jertfeasca, se razvrateste. Daca-l trimiti la moarte, tremura.
Daca-l テョmbii cu toate desfatarile pamテ「ntului, e テョn primejdie sa-si otraveasca si sa-si omoare propriul suflet.
Daca descoperi ochilor lui legile purtarii Tale de grija, el cテ「rteste: Lumea e minunata si テョn sine, si fara Facator.
Ne umple de neliniste lumina Ta, Luminate Tata al nostru, ca pe niste fluturi de noapte. Cテ「nd ne chemi la lumina, noi dam fuga la テョntuneric; cテ「nd sテ「ntem pusi テョn テョntuneric, cautam lumina.
Inaintea noastra se afla mreaja multor cai, テョnsa ne temem sa mergem pテ「na la capat pe vreuna din ele, fiindca la orice capat ne asteapta si ne momesc ispite.
Iar calea ce duce la Tine este taiata de multe ispite si de multe, multe prapastii, テョnainte sa vina ispita asupra noastra, pare ca ne urmezi ca un nor luminos, dar cテ「nd ispita vine, dispari. Noi ne agitam tulburati si ne punem テョntrebarea chinuitoare: cテ「nd ne-am テョnselat, cテ「nd am crezut ca esti de fata sau cテ「nd am crezut ca lipsesti?
In toate ispitele noastre ne テョntrebam: Tu esti Tatal nostru? Toate ispitele noastre ne aduc テョn minte aceeasi テョntrebare pe care tot ce este テョn jurul nostru ne-o aduce テョn minte テョn fiecare zi si テョn fiecare noapte:
Ce gテ「ndesti despre Domnul?
Unde este El si cine este El?
Esti cu El sau esti fara El?
Da-mi putere, Tatal si Facatorul meu, ca sa pot テョn fiecare clipa, fie ea luminoasa ori テョntunecata, a vietii mele, sa raspund la fiecare ispita cu putinta unul si acelasi lucru:
Domnul este Domnul. El e acolo unde sテ「nt eu si acolo unde nu sテ「nt eu.
Eu tind テョntotdeauna patimasa mea inima catre Dテ「nsul si mテ「inile mele catre sfintele Lui vesminte ca un copil catre Tatal sau Cel iubit.
Cum as putea trai fara El? Asta ar テョnsemna ca pot sa traiesc テョn acelasi timp si fara mine テョnsumi. Cum as putea sa fiu テョmpotriva Lui? Asta ar テョnsemna ca sテ「nt テョn acelasi timp si テョmpotriva mea.
Fiul drept urmeaza tatalui sau cu cinstire, pace si bucurie.
Sufla insuflarea Ta テョn sufletul nostru, Tata, ca sa fim fii drepti ai Tai.




Ci ne izbaveste de cel rau
Cine ne va slobozi de rau daca nu Tu, Tatal nostru?
Cine va テョntinde mテ「inile catre copiii ce se テョneaca daca nu tatal lor?
Pe cine priveste mai mult curatenia si frumusetea casei daca nu pe stapテ「nul ei?
Tu ne-ai chemat dintru nimic ca sa fim ceva, dar noi legam prietesug cu raul si astfel ne テョntoarcem テョn nimic.
Infasuram テョn jurul inimii noastre sarpele de care ne temem cel mai mult. Din toata puterea noastra strigam テョmpotriva テョntunericului, dar テョntunericul traieste テョn sufletele noastre: microbii テョntunericului si microbii mortii. Ne luptam テョntr-un glas cu raul, iar raul se strecoara pe tacute テョn casa noastra; テョn timp ce noi strigam, raul cucereste pozitie dupa pozitie si ajunge mai aproape de inima noastra.
Stai, Prea-Inalte Tata, stai テョntre noi si rau, si vom テョnalta inimile noastre, si raul are sa sece cum seaca sub arsita soarelui izvorul de lテ「nga cale. Tu esti cu mult deasupra noastra si nu simti cum creste raul, dar noi ne テョnabusim sub el. Iata, raul creste テョn noi pe zi ce trece, sub ochii nostri, si テョntinde テョmbelsugatele sale roade テョn toate partile.
Soarele ne spune Buna dimineata! zilnic si ne pune テョntrebarea: ce avem sa-I aratam Marelui nostru テョmparat? Si noi Ii aratam doar vechile roade stricate ale raului. Dumnezeule, oare nu e tarテ「na cea nemiscata si fara viata mai curata decテ「t omul care se afla テョn slujba raului?
Iata, ne-am zidit casele si castelele prin vai si gropi ale pamテ「ntului. Tie nu-Ti va fi greu sa poruncesti rテ「urilor Tale sa テョnece toate aceste vai si toate aceste gropi, curatテ「nd pamテ「ntul de oameni si de faptele lor cele rele.
Dar Tu esti mai presus de mテ「nia noastra si de sfaturile noastre. Daca ai asculta sfaturile omenesti, ai fi nimicit lumea pテ「na la temelii si Te-ai fi テョngropat pe Tine Insuti テョn ruine.
O, Cel mai テョntelept dintre toti tatii! Tu totdeauna zテ「mbesti テョn frumusetea si nemurirea Ta cea dumnezeiasca si, iata, din zテ「mbetul Tau cresc stele! Intotdeauna prefaci zテ「mbind raul nostru テョn bine si altoiesti pomul binelui pe pomul raului, si astfel vindeci cu rabdare Gradina Raiului cea lasata テョn parasire de catre noi. Tu cu rabdare vindeci si cu rabdare zidesti. Cu rabdare zidesti a Ta テョmparatie a binelui, Imparatul si Tatal nostru. Ne rugam Tie: slobozeste-ne de rau si umple-ne de bine, Tu, desavテ「rsita desertare de rau si umplere de bine.

Ca a Ta este Imparatia
Stelele si soarele sテ「nt cetateni ai テョmparatiei Tale, Tata. Inscrie-ne si pe noi テョn aceasta oaste stralucitoare.
Planeta noastra este mica si テョntunecata, dar este lucrul Tau, zidirea Ta si insuflarea Ta. Cum poate sa iasa din mテ「inile Tale ceva care nu e mare? Totusi, prin micimea si テョntunecarea noastra, noi facem mic si テョntunecat locul salasluirii noastre. Da, pamテ「ntul este mic si テョntunecat de cテ「te ori テョl socotim テョmparatie a noastra si cテ「nd ne テョnchipuim ca niste nebuni ca sテ「ntem テョmparati ai ei.
Iata, テョntre noi sテ「nt multi care au fost テョmparati pe pamテ「nt si care acum, stテ「nd pe ruinele tronurilor lor, se mira si テョntreaba: Unde sテ「nt テョmparatiile noastre? Si multe sテ「nt テョmparatiile care nu stiu ce s-a テョntテ「mplat cu テョmparatii lor. Fericit omul care priveste prin nori si sopteste graiuri pe care le aud: A Ta este Imparatia!
Ceea ce numim テョmparatia noastra pamテ「nteasca e plin de viermi si e trecator ca basicile pe un rテ「u adテ「nc. O gramada de tarテ「na pe aripile vテ「ntului! Numai Tu ai adevarata テョmparatie si numai Imparatia Ta are Imparat. Ia-ne de pe aripile vテ「ntului, Milostive テョmparate, mテ「ntuieste-ne de pe aripile vテ「ntului! Si fa-ne cetateni ai vesnicei Tale Imparatii, aproape de stelele si de sorii Tai, aproape de テョngerii si de arhanghelii Tai, da, aproape de Tine, Tatal nostru!

Si puterea
A Ta este puterea, fiindca a Ta este Imparatia. Asa-numitii テョmparati sテ「nt neputinciosi. Singura lor putere テョmparateasca sta テョn titlurile lor テョmparatesti, ce sテ「nt de fapt doar titlurile Tale. Ei ratacesc prin tarina, si tarina merge unde vrea vテ「ntul. Sテ「ntem pribegi, umbre si tarテ「na miscatoare. Dar si cテ「nd ratacim si ne miscam, tot prin puterea Ta o facem. Prin puterea Ta fiintam si prin puterea Ta vom via. Daca omul face binele, テョl face prin cu puterea Ta, prin Tine; iar daca face raul, テョl face cu puterea Ta, テョnsa prin sine. Tot ce se face, se face cu puterea Ta, folosita bine sau rau, テョntru テョntelegere sau fara de テョntelegere. Daca omul foloseste puterea Ta dupa voia Ta, Tata, atunci puterea Ta este a Ta; iar daca omul foloseste puterea Ta dupa voia sa, atunci puterea Ta se cheama a lui si este rea.
Eu zic, Doamne, ca atunci cテ「nd Tu faci ce vrei cu puterea Ta, ea este buna, テョnsa cテ「nd cersetorii, care au テョmprumutat putere de la Tine, se trufesc facテ「nd ce vor cu puterea Ta ca si cum ar fi a lor, ea este rea. Si astfel, exista un singur stapテ「n, dar sテ「nt si oameni ce テョntrebuinteaza テョn chip samavolnic puterea Ta, da, テョntrebuinteaza particele ale puterii Tale, pe care cu milostivire o dai cu テョmprumut de la masa Ta cea bogata acestor muritori saraci de pe pamテ「nt. Cauta spre noi, Puternicule Tata, cauta spre noi si nu te grabi sa trimiti puterea Ta tarテ「nii pamテ「ntesti pテ「na ce nu va pregati doua odai ca sa Te テョncapa: buna-voirea si smerenia - buna-voirea ca sa テョntrebuinteze spre bine darul テョmprumutat de la Dumnezeu si smerenia ca sa-si aduca aminte テョntotdeauna ca toata puterea din lume este a Ta, Mare Datatorul de putere. A Ta este puterea sfテ「nta si テョnteleapta - dar cテ「nd se afla テョn mテ「inile noastre, puterea Ta este テョn primejdie sa se spurce si sa ajunga ne-sfテ「nta si nebuneasca.
Tata, Carele esti テョn ceruri, ajuta-ne sa cunoastem si テョn fiecare zi sa facem un singur lucru: sa stim ca toata puterea este a Ta si sa テョntrebuintam puterea Ta dupa voia Ta. Iata, sテ「ntem nefericiti, fiindca am despartit ceea ce-i de nedespartit la Tine: am despartit puterea de lumina, si am despartit puterea de dragoste, si am despartit puterea de credinta, si テョn cele din urma - iar asta este pricina cea dintテ「i a caderii noastre - am despartit puterea de smerenie. Tata, uneste, rugamu-Te, ceea ce fiii Tai nebuneste au despartit. Ne rugam Tie: ridica la cinstea cea dintテ「i puterea Ta, care a fost lasata テョn parasire si necinstita: fiindca, iata, oricum am fi, sテ「ntem copiii Tai.

Si slava, テョn vecii vecilor
A Ta e slava cea テョmpreuna-vesnica cu Tine, Tatal nostru Imparatesc. Ea tine de fiinta Ta si nu atテ「rna de noi. Nu este slava din vorbe ca slava a muritorilor, ci este din aceeasi esenta netrecatoare ca si Tine. Da, ea este nedespartita de Tine cum e lumina nedespartita de soarele fierbinte. Cine a vazut mijlocul si marginea slavei Tale? Cine a ajuns slavit fara sa atinga Slava Ta?
Slava Ta cea stralucitoare ne テョnconjoara din toate partile si ne priveste テョn tacere, parte zテ「mbind, parte mirテ「ndu-se de framテ「ntarile si de cテ「rtirea noastra omeneasca. Iar cテ「nd tacem, cineva ne sopteste テョn taina: sテ「nteti copii ai Tatalui slavit.
O, cテ「t este de dulce aceasta slavita soapta!
Ce am putea dori mai mult decテョt sa fim copiii slavei Tale? Nu e aceasta テョndeajuns? Fara テョndoiala, este テョndeajuns pentru o viata adevarata. Dar, iata, oamenii vor sa fie tati ai slavei. Iar acesta e テョnceputul si culmea nenorocirii lor. Ei nu se multumesc sa fie copii si partasi ai slavei Tale, ei vor sa fie tati si purtatori ai slavei Tale. Si totusi, Tu esti singurul Tata si singurul purtator a toata slava. Multi sテ「nt cei ce folosesc テョn chip rau slava Ta si multi sテ「nt cei ce se amagesc pe sine. Nimic nu e atテ「t de primejdios ca slava テョn mテ「inile muritorilor.
Tu arati slava Ta, iar oamenii se cearta テョn jurul ei. Slava Ta este fapt, iar slava omeneasca este cuvテ「nt. Slava Ta zテ「mbeste si mテ「ngテ「ie totdeauna, slava omeneasca despartita de Tine テョnfricoseaza si ucide. Slava Ta hraneste pe cei saraci si テョndruma pe cei blテ「nzi, slava omeneasca desparte de Tine. Ea este cea mai buna unealta satanei.
Ce caraghiosi sテ「nt oamenii cテ「nd テョncearca sa-si faca slava afara de Tine si despartiti de Tine!
Fost-a un nebun care ura soarele si テョncerca sa afle un loc ferit de lumina soarelui, care sa fie al lui. El a cladit o coliba テョntunecoasa si n-a facut ferestre, si a intrat テョn ea, si statea テョn bezna, si se bucura ca s-a izbavit de marele izvor al luminii. Astfel de nebun si astfel de cetatean al テョntunericului este cel care se straduie sa-si faca slava afara de Tine si despartiti de Tine, Nemuritorule Izvor al Slavei!
Nu exista slava omeneasca, la fel cum nu exista putere omeneasca. A Ta este puterea si a Ta este slava, Tatal nostru. Daca nu le テョmprumutam de la Tine, nu le avem, si ne ofilim ca frunzisul uscat despartit de pom si テョmprastiat dupa bunul plac al vテ「ntului.
Sa fim multumiti, ca sa ne numim copii ai Tai. Nu este cinste mai mare テョn cer sau pe pamテ「nt decテ「t aceasta.
Ia de la noi テョmparatiile noastre, puterea noastra si slava noastra. Tot ce am numit vreodata al nostru zace テョn ruine. Ia de la noi ce era al Tau dintru テョnceput.
Intreaga noastra istorie a fost o straduinta nebuneasca de a fauri テョmparatia noastra, puterea noastra si slava noastra, テョncheie grabnic vechea noastra istorie, unde ne-am luptat sa ajungem stapテ「ni テョn casa Ta, si deschide o istorie noua, unde ne vom trudi ca sa ajungem slugi テョn casa care este a Ta. Iata, mai bun si mai slavit lucru este a fi sluga テョn テョmparatia Ta decテ「t a fi cel mai mare dintre テョmparati テョn テョmparatia noastra.
Drept aceea, fa-ne, Tata, slugi ale テョmparatiei Tale, puterii Tale si slavei Tale, テョn neam si テョn neam si テョn toti vecii. Amin!

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!