....................................................
Zbor și țipăt de pescăruș. Aproape, valuri ce bat digurile. Din scoicile tale iau un pumn de șoapte. S-a făcut deja dimineață și eu n-am reușit să termin ziua de ieri... mai am de făcut câteva Noduri de Tymp...să întăresc golurile-n care se prinde povestea... Cu Nadar aveam astăzi de semănat gazon... am lăsat pe altădată... visul de care-mi spusese ieri și poate spaima că cineva îmi fură din Zidul Alb...
Aici mai tac, aici revin, aici suspin... beau un pahar cu vin... Trec pe scara întâlnirii cu un pas de Iov desculț... și memoria se frânge ca o pâine-n miez de nunți... sunt Adamul unei Eve, sunt zidire sunt si Ană. (Și acum când doar lumina ține de icoana vieții, stau pe Piatra Învierii luând chipul dimineții).
Din întîmplare am ajuns și la mare. Ceasul solar se crăpase în două. Au vrut să-i fure acul de bronz înfipt în cadran. Au tras de el cu un cablu. Discul s-a spart pe la mijlocul cuvântului TY...mp, scris de mine cu albastru. Acolo, în spărtura aceea ... cineva-mi lăsase un bilet.
... să fii bine! ia gândul meu bun, dintr-o respirație de seară și invelește-l în lacrima din setea deșertului...dacă-l mai lași un pic fără apă, face flori. Dacă-l lași prea mult, moare. Dacă-l uzi, își pierde florile. Ale mele infloresc dacă le țin aproape de șevalet. (...) le undă cu apele care cântă. Important, este să transformi un pion în orice altceva... înainte de rocadă, vezi ce fac frunzele spinului...
Zbor și țipăt de pescăruș. E iarăși miez de noapte. Trei bătăi scurte-n ușă și a patra mai lungă?... (Tu știi linkul acela cu lucrurile abandonate?... mai e o întrebare dar s-a facut prea târziu... iau pumnul de șoapte și fac un căuș... îl umplu cu apa izvorului tău... sorbituri mici între clipe...).................................rămâne bila clipei care se rostogolește pe scară..............................