m-am trezit într-o dimineață cu senzația că nu mai e timp înapoia lui acum.apoi mi-am dat seama că lumina nu poate fi îngropată.
a fost atunci când mi-am închis toate pleoapele dinspre mine.
este acum când îmi deschid jumătate din pleoape spre altceva care să nu fie eu.
este cândva când....

dar ce va fi numai lumina neîngropată știe dimpreună cu jumătatea de pleoape latente în somnul cel prelung.

însă de-atunci și până cândva tot țin lumina luminii.

am adormit într-o seară fără nimic....