Sfârsit de mileniu... Cum va fi mileniul trei? Specatculos în ceea ce tine deprogresul fiintei ca realizare spirituală - este doar o iluzie pe care ne-o facem noi, generatia mea, cei care mai aveam timp de-a aduna cunoastere, nu de dragul unor bariere numite defeinitii...ci tocmai pentru a scormoni ce este dincolo de toate aceste definitii... ale unei cunoasteri incomplete, vai, si iată , numeroase cercetări vin să confirme că multe din aceste > nu definesc nimic... Atâtea insomnii adunate ca pe bandă magnetică de generatii întregi de oameni...se dovedesc inutile... Ãntre timp am uita să iubim, să fim fericiti, si ar să iubim...Suntem o adunătură de însingurati vanitosi, ranchiunosi...si vine mileniul trei... cred că de-am redescoperi calea spre iubire, spre armonie, spre modestie, am lăsa loc între noi unei comunicări reale , comunicare ce ne-ar putea ajuta să si întelegem pentru ce Dumnezeu, ne petrecem viata pe pământ.. Dialogurile noastre sunt niste amărâte monologuri...am asurzit cu totii...de atâta vorbărie în pustietatea ce-am creat-o între noi nemaistiind ce este iubirea...cum e să-ti iubesti aproapele ca pe tine însuti...Gata, ajunge...bat câmpiile si câmpii...cine are chef să citească adevărul pe care îl ascunde în fiecare zi, închizând ochii, radioul, televizorul, usa în fata unui prieten, a unei rude ?! Nimeni nu are nevoie să-si vadă sufletul negru în cerul gurii...e frumos să minti că esti roz-sidefiu...dar e înjositor să recunosti că abia ai vreme să răspunzi unui salut...care îti comunică simplu : Bună ziua! ...si dacă ai zâmbi si-ai spune si tu, Bună ziua....ziua poate chiar s-ar face bună...si în ziua aceeea , poate că Iubirea însăsi va iesi din ungherele sufletului unde sade în genunchi si plânge..iubirii nu-i place întunericul...e fricoasă... desi dacă o primesti în ochii tăi devine curajul ce te dpoate face să răstorni muntii.... Gata...nu mai scriu...mi-e teamă să nu vă plictisesc...
Bună ziua !