La ușa unui doctoraș se înghesuiau odată câteva capete,
vreo două lalele negre răzvrătite care nu mai voiau să se prostitueze fără factură fiscală,
o babă care ținea neapărat să spună că descoperise unde să coboare ca să ajungă la cimitir, că-i mai aproape de la stația cutare, că îi mai trebuie niște liliac să își pună pe lângă mormânt,
un tip nervos cu un tic ciudat la buza de sus care cerea vaccin antirabic pentru mușcăturile unei mâțe blânde,
un copil cu mâna ruptă care zbiera cât îl ținea gura că toate doctorițele sunt proaste fiindcă îi fac numai injecții,
o altă babă care dădea vina pe colega ei de apartament că îi arde tot fitilul la candelă în timpul nopții și că moare de cald,
o tânără care se plângea de iubitul ei că stă toată ziua în bibliotecă și mai spunea că fusese gonită dintr-un local fiindcă se așezase cu nesimțire la o masă, consuma covrigi cumpărați de pe drum și se apucase să scrie într-un jurnal despre toate neliniștile ei...