La ce bun sa mai caut cuvintele ?Oricum nu-mi folosesc la nimic...ma simt exact ca un detinut caruia i se pune la dispozitie dintr-o data liberatatea si nu stie in ce directie sa se indrepte.
Din difuzoare maraie ranced tangoul fatal si nimic nu se compara cu senzatia de singuratate ce imi danseaza prin vene.Poate ar trebui sa plang ,stiu eu?E tot ce m-ai invatat.

Ai sa ma contrazici ,niciodata nu ti-ai asumat responsabilitatea faptelor,nici macar in ultimul ceas cand incepuse sa ploua cu ingeri din pomii vinovatiei iar cerul s-a rasturnat scuipand pene in ochii tai .Te-as fi iertat atunci numai ca orgoliul tau ranit a iesit la suprafata spumegand si a trebuit sa intorc privirea.
Nu caut cuvinte reactive care sa impresioneze monstrul din tine,pur si simplu simteam nevoia sa-ti scriu.N-am gresit cu nimic si totusi ti-as cere iertare pentru nevinovatie,pentru dragostea ce ti-o port si pentru ca nu exista nici un dictionar din care sa invat UITAREA.