ma uit la ceasul de pe masa, si vad ca in jurul lui e o balta. iar s-au scurs orele fara ca eu sa-mi dau seama. arunc o privire catre calendarul de pe frigider, si acolo aceeasi balta. de cand nu m-am mai uitat la ceas, de cand nu am mai dat paginile calendarului? din aprilie zice calendarul. nu vezi ca am ramas intepenit la poza asta cu soricarul? si mie-mi vine sa rad, fiindca e prima data cand imi vorbeste calendarul. il am de aproape un an, si pana acuma nu a catadixit sa-mi spuna nimic. poate cine stie... o fi inca un semn ca ar trebui sa mai si traiesc intre accesele mele de tristete sau de fericire.
ma pregateam sa ma vaicaresc iarasi ca a trecut vara fara ca eu sa o apuc de par si sa o leg de gard ca sa mai stea, numai ca imi dau seama ca nu are sens. la anul voi face exact la fel: ma voi intreba unde naiba s-a dus vara, cand a trecut, eu de ce nu am stiut si asa mai departe...
tre' sa-mi schimb atitudinea, si asta repede, repede, fiindca daca nu, o sa ma transform in supergirl si nu cred ca iubitului meu o sa-i placa costumul. nu de alta, dar albastru electric... cand eu sunt bruneta... neah! never.